Valea Jiului, cea mai cunoscută regiune minieră din România, este pregătită să acceseze resursele generoase puse la dispoziție de Bruxelles pentru tranziția regiunilor carbonifere. După ce au învățat lecții sumbre din restructurările miniere prost gestionate care au avut loc după anii ‘90, actorii din Valea Jiului pregătesc acum o a doua tranziție – una echitabilă pentru toți de această dată.
Valea Jiului
Un nou început
În decembrie 2017, Comisia Europeană (CE) a lansat Platforma pentru regiuni carbonifere în tranziție, menită să susțină regiunile miniere din Europa în trecerea la o economie verde și echitabilă, prin resurse practice și schimb de know-how. Platforma va continua să ofere expertiză și să ghideze regiunile în anii următori, între timp fiind adaugate la acest pachet și resurse financiare semnificative pentru aplicarea planurilor discutate. Tot în 2017, Bankwatch România a publicat ghidul „Opt pași către tranziția justă” cu scopul de a familiariza comunitățile din regiunile monoindustriale din România cu noțiunile de bază ale tranziției juste.
Noul început pentru tranziția justă a Văii Jiului poate fi identificat cu momentul în care regiunea a fost inclusă în Platforma pentru regiuni carbonifere în tranziție, în aprilie 2018 (când, din fericire, Guvernul României de la acel moment a fost interesat să coopereze cu Platforma). După acest moment, ONG-urile Bankwatch și Greenpeace România au început să ia legătura cu reprezentanții comunității locală și autoritățile europene pentru a facilita cooperarea.
„La momentul respectiv, doar câțiva oameni știau ce înseamnă tranziția justă și ce oportunități le bat la ușă, așa că am încercat să ne asigurăm că toată lumea este informată și la aceeași masă”, spune Alexandru Mustață, coordonator de campanii la Bankwatch România.
Asociația Bankwatch a participat la toate întâlnirile organizate de Platforma pentru regiuni carbonifere în tranziție din 2018 până în prezent, unde a promovat o abordare de jos în sus a tranziției, argumentând importanța participării publicului încă de la începutul procesului, când actorii locali riscau să fie lăsați pe dinafară.
În Valea Jiului, asociația a organizat o serie de întâlniri cu reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara, Prefecturii, primăriilor și societății civile, care au generat noi căi de cooperare între actorii locali.
„Unele dintre părțile cu care am discutat, precum sindicatele din minerit, au avut suspiciuni în legătură cu intențiile noastre. De altfel, ne așteptam la acest lucru având în vedere obiectivul nostru de eliminare treptată a cărbunelui până în 2030. Dar am ales să ne concentrăm pe ce aveam în comun – dorința de a preveni efectele catastrofale ale unei alte tranziții neplanificate”, a adăugat Alexandru. „Toată lumea intenționa să aibă un rol activ în acest proces, cu gândul că o degradare completă a sectorului minier din regiune este inevitabilă, deja dramatic diminuat de la 90.000 de angajați în 1990 la sub 4.000 astăzi. Societatea civilă a fost cel mai important partener al nostru încă de la început, au fost dornici să se implice, iar unele dintre organizații aveau zeci de ani de experiență”.
Cu susținerea comunității locale, Bankwatch a organizat două întâlniri cu reprezentanți ai Ministerului Fondurilor Europene (MFE) în vara anului 2018. MFE este responsabil de implementarea acțiunilor Platformei pentru regiuni carbonifere în tranziție în România, iar Bankwatch a susținut în fața acestora necesitatea tranziție către o economie cu emisii reduse de carbon printr-un proces național de consultare publică. Greenpeace și actorii din Valea Jiului au participat la cea de-a doua întâlnire.
Proiecte reprezentative pentru Vale
În aprilie 2019, Bankwatch și Greenpeace au organizat vizita unei echipe a Comisiei Europene în Valea Jiului și au facilitat o discuție între reprezentanții Comisiei și autorități locale, ONG-uri, sindicate, mediul de afaceri și membri ai Ministerului Fondurilor Europene și Ministerul Energiei. Scopul întâlnirii a fost ca părțile implicate să înțeleagă oportunitățile oferite de Platforma pentru regiuni carbonifere în tranziție și debutul unui dialog direct între Bruxelles și Valea Jiului.
Tot atunci, oficialii europeni au vizitat două dintre proiectele reprezentative dezvoltate în regiune: restaurarea minei Petrila (cea mai veche mină de cărbune din România, deschisă în 1858), prin eforturile organizației Planeta Petrila de a salva și reconverti patrimoniul minier al zonei; și un traseu de mountain bike construit de fundația Noi Orizonturi (organizație care activează în zonă de la începutul anilor 2000), cu perspectiva de a crea un traseu de ciclism de talie mondială în Valea Jiului.
„Planeta Petrila reprezintă materializarea într-o formă concretă a viziunii unui nou centru al orașului Petrila și – de ce nu – la nivelul Văii Jiului care, prin complexitatea funcțiunilor sale permite înlocuirea mijloacelor nesustenabile de asigurare a existenței (mineritul) cu noi tipuri de activități prietenoase cu mediu: culturale, economice și de cercetare-dezvoltare”, spune Mihai Danciu, arhitect asociat organizației Planeta Petrila.
„Ceea ce în 2012 era un sit industrial în pragul demolării este, în prezent, un sit în proces de regenerare urbană bottom-up care, în ciuda dificultăților administrative, desfășoară primele proceduri concrete în ansamblul minier propriu-zis: aplicație pentru finanțarea restaurării, prevederea zonei de regenerare în cadrul Planului de Urbanism General (PUG) și activități zilnice de informare a vizitatorilor”, adaugă Daciu.
Artistul Ion Barbu in Petrila
Primarii devin interesați
Cu toate că sunt atractive, economia locală nu poate fi susținută doar cu proiectele ONG-urilor. Cetățenii de aici au nevoie de locuri de muncă bine plătite, care pot fi create doar prin investiții în mediul de afaceri.
Primarii din Valea Jiului cunoșteau deja conceptul de tranziție justă de la Bankwatch și Greenpeace, dar și de la Comisia Europeană care îi vizitase. Astfel, au devenit interesați de modul în care această viziune i-ar putea ajuta în efortul lor de a produce schimbare și diversificare economică.
În iulie 2019, la o întrunire a Platformei pentru regiuni carbonifere la Bruxelles, cei șase primari au semnat un memorandum de înțelegere privind cooperarea pentru tranziția justă în Valea Jiului, prin care și-au asumat colaborarea pentru pentru atingerea obiectivelor tranziției energetice și ale dezvoltării economice a comunității. La întâlnire, primarii au discutat cu directorul general adjunct al Direcției generale pentru energie, Klaus Dieter Borchardt, despre resursele limitate disponibile pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă.
Memorandumul de înțelegere a fost pus în practică în luna octombrie, când cei șase primari au aplicat cu succes pentru a primi asistență tehnică din partea Platformei prin programul START, menit să îi ajute în identificarea acelor proiecte benefice pentru întreaga regiune.
„Practic acum începem să obținem niște rezultate la care am muncit poate ani de zile. Într-adevăr am mare încredere în ce se va întâmpla. A mare încredere în fondurile europene. (…) Ne dorim proiecte pentru întreaga Vale a Jiului, ne dorim proiecte pentru toți locuitorii. (…) Ne dorim să atragem cât mai mulți bani pentru Valea Jiului, pentru că, cu resursele noastre, nu reușim să facem mare lucru”, a spus primarul orașului Lupeni, Lucian Resmeriță, în cadrul unei conferințe de presă.
Pentru a identifica scenarii alternative pentru înlocuirea profilului monoindustrial bazat pe exploatarea cărbunelui, Bankwatch și Greenpeace au colaborat cu Centrul Român de Politici Economice (CEROPE), care a realizat o modelare macroeconomică pentru Valea Jiului. Raportul rezultat a relevat cinci scenarii, două de inacțiune și trei de dezvoltare. Cele din urmă se concentrează pe sectoarele primare (agricultură, industrie și servicii) și constituie alternative viabile, echitabile și durabile de redezvoltare economică. Pentru ca scenariile să se concretizeze, raportul recomandă elaborarea și implementarea unor programe de recalificare, creșterea competitivității produselor și serviciilor, creșterea conectivității zonei, întărirea capacității administrative și stimularea colaborării dintre actorii locali.
Primarul din Lupeni, Lucian Resmeriță, vorbeste la lansarea studiului Bankwatch – Greenpeace
Raportul numit „Tranziție justă în Hunedoara – Diversificare economică, echitabilă și durabilă” a fost lansat în septembrie 2019. Concluziile, relevante atât pentru autoritățile regionale, dar și naționale, au fost prezentate în cadrul a două evenimente de organizate către cele două ONG-uri. Primul a avut loc în Lupeni (în Valea Jiului) în prezența primarilor, reprezentanților județului, ONG-urilor, mediului de afaceri local și presei. Al doilea a avut loc în București, unde au participat oficiali guvernamentali români, societatea civilă și sindicate, dar și vorbitori din regiunile carbonifere din Europa Centrală și de Est care au prezentat greșelile și experiențe pozitive pe care le-au întâmpinat în regiunile lor.
Ca parte din Inițiativa Valea Jiului lansată de MFE la finalul anului 2019, Ministerul a aplicat pentru asistență tehnică la CE, pentru dezvoltarea unei strategii de tranziție a Văii Jiului. Consultantul selectat, PricewaterhouseCoopers (PwC), dezvoltase recent o strategie similară pentru regiunea Upper Nitra din Slovacia, considerată un exemplu de bună practică pentru procesul de participare organizat la scară largă. Pentru România, PwC a confirmat că va lua în considerare și scenariile alternative identificate în studiul publicat anterior de Bankwatch și Greenpeace România.
Tot în decembrie 2019, societatea civilă din Valea Jiului s-a organizat oficial în coaliția „Valea Jiului Implicată” cu scopul de a susține dezvoltarea durabilă a regiunii – nu numai procesul de tranziție justă, ci și problemele de altă natură pe care comunitatea le întâmpină.
Coaliția a solicitat o întâlnire cu PwC în ianuarie 2020, iar de atunci au fost implicați constant în acest proces: „reprezentanții PricewaterhouseCoopers (PwC) au fost deschiși propunerii VJI, împărtășind principii comune cu organizațiile noastre. (…) Șapte reprezentanți Valea Jiului Implicată au discutat cu reprezentanții PwC și au identificat dorința comună pentru o consultare reală, la firul ierbii cu toți actorii locali, astfel încât această strategie să fie una a comunității și fiecare cetățean să poată avea oportunitatea să se exprime cu privire la perspectiva regiunii noastre.”
Primarii din Valea Jiului marcheaza semnarea memorandumului la Bruxelles
Planificarea tranziției juste prinde contur
Pandemia de COVID-19 și izolarea au făcut imposibilă desfășurarea multor activități, inclusiv întâlnirile Platformei pentru regiuni carbonifere. Totuși, PwC a continuat să lucreze la strategia de tranziție, iar în martie 2020 au publicat prima versiune în vederea consultării publice.
Prima etapă a consultărilor a constat în două săptămâni de întâlniri online cu organizațiile reprezentante ale societății civile și mediul de afaceri și a avut ca scop identificarea principalelor obstacole și oportunități în procesul tranziției juste. Această etapă va fi urmată de consultări cu administrația locală, guvernul central și cetățeni din Valea Jiului. Chiar dacă participanții au abordat mai întâi problema patrimoniului minier și strategiilor anterioare de dezvoltare eșuate, interesul majoritar a mers către proiectele noi și realizarea unui nou început. În prima parte a consultărilor, au fost identificate proiecte pe patru axe prioritare: infrastructură, diversificare economică, patrimoniu local și calitatea vieții. Discuțiile despre turism și infrastructură au fost împletite cu nevoia de conservare a mediului și frumuseților naturale ale regiunii – despre care toată lumea este de acord că ar trebui să fie unul dintre pilonii viitoarei dezvoltări în Valea Jiului.
În același timp, Ministerul Fondurilor Europene a anunțat o primă versiune a primului program de finanțare dedicat tranziției juste. Programul Operațional Tranziție Echitabilă 2021-2027 se adresează regiunilor carbonifere în tranziție – Hunedoara (Valea Jiului) și Gorj – și altor regiuni în care există industrii poluante. Programul este menit să contribuie la crearea de noi IMM-uri și investiții în cele existente, în domeniul cercetării, în energia verde și reducerea gazelor cu efect de seră, dar și recalificarea forței de muncă și să creeze noi oportunități de angajare. Ministerul preconizează că versiunea finală a programului va fi lansată în aprilie 2021, cu aprobarea în iunie 2021.
O altă veste bună a venit în luna mai, când Comisia Europeană a aprobat cererile celor 18 state membre pentru susținerea pregătirii planurilor teritoriale pentru tranziția justă, pe care fiecare țară trebuie să le elaboreze pentru a putea accesa finanțare prin Fondul pentru Tranziție Justă. Acesta este un proces în desfășurare, iar asistența tehnică în Valea Jiului va dura până la finalul acestui an.
Având în vedere evoluția procesului de planificare și văzând influența pozitivă pe care o poate avea o societate implicată, putem spune că Valea Jiului este în sfârșit pe drumul cel bun pentru o dezvoltare echitabilă. Regiunea va avea în curând un plan de tranziție pentru următorii zece ani care va pune bazele unei economii locale curate, durabile și juste.
Text: Raluca Petcu, Alexandru Mustață, Dan Dobre
Poza principala: Andrei Duda pentru Planeta Petrila.
Poza lui Ion Barbu: Adrian Cata pentru Bankwatch
Alte poze: Banwkatch Romania si Greenpeace Romania